Escapadă de weekend la Munchen

Mini-vacanţa de două zile şi un pic la Munchen a fost o mică deconectare perfectă: un oraş necunoscut, oameni dragi, chef de plimbat şi descoperit.

Munchen-ul s-a dovedit a fi mai colorat decât mi-l imaginasem, cu clădiri „serioase”, dar împodobite discret cu detalii plăcute, în nuanţe vii. Chiar dacă vremea a fost cam cenuşie, oraşul ne-a arătat o faţă prietenoasă şi veselă, poate şi pentru că urma un carnaval, iar pregătirile din centru erau în clocot. Am văzut mulţi oameni cu peruci, îmbrăcaţi în culori ţipătoare şi costume care de care mai fanteziste, cu tatuaje şi coafuri exotice, aşa că m-am tot întrebat unde sunt nemţii ăia serioşi şi duri 🙂

Traficul este lejer, metroul – foarte bine organizat, iar străzile – largi, aerisite, mărginite de clădiri şi biserici solide, dar simple.

Casele cu arhitectură veche, majoritatea bine întreţinute, sunt foarte frecvente, dar am văzut şi multe blocuri ultramoderne de sticlă (în cartiere separate, desigur), cu forme îndrăzneţe, unele de-a dreptul ciudate.

Deşi clădirile nu sunt împopoţonate, am descoperit totuşi statui interesante:

Am remarcat ceasuri la aproape fiecare colţ de stradă 🙂

Primăria din Marienplatz m-a dus cu gândul la Domul din Milano

Cum n-am avut prea mult timp la dispoziţie, am făcut un tur mare cu autobuzul turistic şi am văzut din mers o parte din clădirile şi zonele mai importante ale oraşului. Chiar dacă audio-ghidul a lăsat de dorit – foarte puţine informaţii – , iar ghidul live turuia mai mult în germană şi într-o engleză pentru nemţi, a fost o plimbare relaxantă. Bineînţeles că mi-ar fi plăcut să văd pe îndelete mai multe dintre ele, dar pentru o mini-excursie turul turistic a picat la ţanc. În rest, rătăcirile/plimbările pe străduţe şi prin parcuri au fost foarte plăcute, deşi sunt convinsă că vara, când totul e verde şi înflorit, e mult mai frumos.

Castelul Nymphenburg

Clădirea BMW

Am fost încântată de un magazin Sonnentor pe care l-am descoperit din întâmplare la metrou, cu multe bunătăţi, ceaiuri, mirodenii şi dulciuri. Mai ales în centru, am observat multe magazine cu ciocolată şi dulciuri, aşa că mi-am făcut provizii 😀

Gastronomic vorbind… să zicem doar că bucătăria germană nu se numără printre preferatele mele 😀 Am încercat diferite feluri tradiţionale, dar un meniu compus din bere, cartofi, cartofi, cârnaţi, crenvurşti, prăjeli, bere, covrigi, cartofi, ştrudel clar nu mă încântă.

La Casa Berii a fost multă voie bună, bineînţeles bere gârlă, muzică din biciuri şi domni în pantaloni scurţi şi cu burtă dansând de zor.

Cum mâncarea germană mi s-a părut uleioasă şi grea, am dat-o mai mult pe bucătăria italiană şi internaţională. Din fericire, există şi locuri tare drăguţe unde poţi să mănânci o salată normală sau nişte paste delicioase.

La Baracca – design super, mâncare ok, plating simpatic, meniu cu touchscreen şi card

L’Osteria – aici am savurat nişte paste delicioase, alături de o salată pe gustul meu şi m-am minunat în faţa tiramisu-lui uriaş.

Aroma – o cafenea-bistro-magazin cu multe bunătăţi şi lucruşoare simpatice, amenajată prietenos, cu atenţie la detalii: un loc fix pe aceeaşi lungime de undă cu sufleţelul meu. Mi-a părut rău că mâncasem înainte şi nu am putut să mă înfrupt din pastele aburinde, însă mi-am luat o prăjitură cu cioco şi un biscuit. Pentru acasă am cumpărat ciocolată, care mi-a fost dată într-o pungă făcută din hârtie de ziar. Practic, estetic şi eco 🙂

––––––-

Chestia incredibilă şi marea dilemă cu care am rămas: cum, CUM să nu existe un non-stop în tot oraşul, iar supermarketurile şi magazinele să se închidă la 8 seara?????

Reclame